Despre Arges

Harta Fizica Arges

Judeţul Argeş este situat în partea central-sudică a ţării, fiind delimitat la sud de paralela de 44°22’ latitudine nordică şi la nord de cea de 45°36’ latitudine nordică, la vest de meridianul de 24°26’ longitudine estică, iar la est de cel de 25°19’ longitudine estică. Suprafaţa judeţului este de 682631 ha. În partea nordică, limita judeţului urmăreşte crestele înalte ale munţilor Făgăraş, traversează munţii Piatra Craiului şi culoarul Rucăr – Bran ce desparte judeţul Argeş de judeţele Sibiu şi Braşov. La est limita cu judeţul Dâmboviţa este mult mai lungă, traversând munţii Leaota, Subcarpaţii Getici, piemontul Cândeşti şi câmpia Găvanu Burdea. Limita sudică dinspre judeţul Teleorman taie câmpia Găvanu Burdea. La sud-vest, judeţul Argeş se învecinează cu judeţul Olt, limita străbătând câmpia Română şi piemontul Cotmenei, traversând văile din bazinul superior al râului Vedea. Limita vestică, dinspre judeţul Vâlcea, traversează valea râului Topolog.

Relieful este proporţional repartizat, coborand in trepte de la nord spre sud, cuprinzand toate unitatile geo-morfologice carpato-trans-danubiene, de la altitudinea de peste 2500 m pana la 160 m. Predomină ţinuturile deluroase, care ocupa 55% din suprafaţa judeţului, munţii 25% si câmpiile 20%.În relieful său se disting trei trepte: treapta înaltă, cu orientare est-vest, se desfăşoară pe o lungime de 70 Km, între valea Dâmboviţei şi valea Oltului si se inscrie in peisaj prin cei mai inalti munti din tara (muntii Fagaras, muntii Iezer, muntii Piatra Craiului, munţii Leaota si munţii Papuşa),precum şi munţii de înalţime mijlocie (munţii Frunţii,şi Chiţu) ca şi culoarul Dragoslavele-Rucãr-Bran. În cadrul acestei trepte şi îndeosebi a crestei munţilor Fagaraş ce se întind între Văile Dâmboviţei şi Oltului, se disting 140 de vârfuri ce trec de 2000 de m altitudine, 29 depaşesc 2400 m, iar 6 dintre acestea depaşesc 2500 m (vârful Moldoveanu 2544 m-cel mai înalt vârf din Carpaţii româneşti, aflat în întregime pe teritoriul judeţului Argeş; vârful Negoiu-2535m; Cãlţun Lespezi-2522m; Vânătoarea lui Buteanu-2508m ; Viştea Mare-2527 m si Dara -2501 m).

curtea-de-argescurtea-de-arges-zbormuntii-fagaras

Vârfuri semeţe şi impunatoare se afla şi în celelalte culmi cum sunt: Iezer-2462 m; Roşu-2469 m; Papuşa-2391 m din Masivul Iezer Pãpuşa; Vârful La Omu-2239 m si Vârful Pietrei -2086 m din Masivul Piatra Craiului, Vârful Leaota -2333m din munţii cu acelaşi nume şi altele.Pantele repezi, circurile şi căldările glaciare (18 lacuri glaciare), conferă un farmec şi o strălucire aparte, zonei alpine.Culmile sudice puternic ramificate au aspectul unor măguri împădurite până aproape de vârf, punând în evidenţă asimetria caracteristică munţilor Făgăraş.

Arges Transfagarasan

Zona centrală a judeţului considerata si treapta mijlocie este ocupată de dealuri subcarpatice, faţă de care munţii se înalţă abrupt la nord, iar la sud dealurile scad în înălţime, pierzându-se treptat în câmpie. Dealurile înalte subcarpatice, acoperite de păduri de foioase, domină spre sud un relief larg vălurit, cu spinări netede şi văi largi. Piemontul Getic reprezintă a treia treaptă morfologică a reliefului judeţului, a cărui limită cu subcarpaţii este marcată de şirul depresiunilor intracolinare, spre care se termină prin creste. Pe teritoriul judeţului Argeş se află parţial piemonturile Cândeşti şi Cotmeana şi în totalitate piemontul Argeşului (dealurile Argeşului). Câmpia Română constituie treapta cea mai coborâtă a reliefului judeţului Argeş, având două subunităţi: Câmpia înaltă a Piteştilor (în totalitate) şi Câmpia Găvanu-Burdea (parţial). Prima subunitate are un caracter piemontan având altitudinea cea mai ridicată din toată Câmpia Română. Cealaltă subunitate este mult mai netedă şi este străbătută de văi largi şi puţin adânci.

Leave a comment

Your email address will not be published.

*



*