Parcul National Piatra Craiului

Parcul National Piatra Craiului

peisaje_mv_tufa

Parcul National Piatra Craiului este o arie protejata ale carei principale obiective sunt conservarea biodiversitatii, incurajarea obiceiurilor si modului traditional de viata al comunitatiilor locale si stimularea turismului. Prima actiune de protectie in Piatra Craiului dateaza din 1938 cand s-a infiintat Rezervatia Naturala Piatra Craiului pe o suprafata de 440 ha “datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Diantus Callizonus sau Leontopodium Alpinum ca si datorita frumusetii peisajului”. In 1990 Piatra Craiului este declarat parc national iar in 1999 incepe Proiectul Managementul Conservarii Biodiversitatii.

Situat in spatiul Carpatilor Meridionali, Masivul Piatra Craiului este plasat intr-o regiune puternic fragmentata cu Depresiunea Barsei la N, Culoarul Bran-Rucar-Dragoslavele la E, invecinandu-se cu unele dintre cele mai inalte masive muntoase din Romania: Muntii Fagaras si Iezer la V, Masivul Bucegi la E si Masivul Leaota la SE. Masivul Piatra Craiului, principalul component al Parcului National, se impune ca o creasta calcaroasa spectaculoasa cu o lungime de 25 km, cu altitudini de peste 2000 m, desfasurata pe directia NNE-SSV, intre localitatile Zarnesti (N) si Podu Dambovitei (S).

Parcul National Piatra Craiului se intinde intre coordonatele de 450 22’ 1.73’’ si 450 34’ 49.55’’ latitudine nordica si 250 08’ 51.61’’ si 250 21’ 57.21’’ longitudine estica. Suprafata totala a Parcului National Piatra Craiului este de 14773 ha din care 7806 ha in jud. Brasov si 6967 in judetul Arges. Localitatile din jurul Parcului sunt reprezentate de orasul Zarnesti si comunele: Bran, Moieciu, Fundata pe raza judetului Brasov si de comunele Dambovicioara si Rucar pe raza judetului Arges. In cadrul localitatilor mentionate, impactul cel mai mare asupra Parcului il au: orasul Zarnesti, comunele Rucar si Dambovicioara si satele: Pestera si Magura (comuna Moieciu), Sirnea (comuna Fundata).

Panorama Piatra Craiului

Panorama Piatra Craiului

In interiorul parcului este prevazuta o zona de conservare speciala, in suprafata de 4879ha (Brasov 2624ha, Arges 2255ha), din care rezervatie stiintifica 683ha (BV 443ha, AG 240ha). Zona de conservare speciala mai include si alte 4 zone carstice, si anume Cheile Zarnestilor (Prapastiile Zarnestilor) in judetul Brasov si Cheile Dambovicioarei, Cheile Brusturetului si Cheile Dambovitei, situate in judetul Arges, precum si o arie de protectie cu caracter de monument al naturii totalizand 1.5 ha (Pestera Liliecilor). In interiorul zonei de conservare speciala se afla si zona in care pasunatul este interzis, cu o suprafata 1189 ha. Restul suprafetei 9894ha (Brasov 5182ha, Arges 4712ha) constituie zona de parc national.

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat aceasta decizie “datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum,ca si datorita frumusetii peisajului”.

Creasta de NORD

Creasta de NORD

In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala acopera o suprafata de 4879ha, zona de parc national ocupând cca. 9894 ha. În 1952 (anul in care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare. In anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din Romania. Incepand din anul anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitatii se constituie si administratia parcului.

Prin pozitia geografica, Parcul National Piatra Craiului, se incadreaza zonal in clima temperata, iar regional la tranzitia dintre climatul continental vestic de nuanta atlantica si cel excesiv continental. Zona se incadreaza in sectorul cu clima de munte, tinutul muntilor inalti. In general, clima masivului nu difera mult de a celorlalte zone montane invecinate. Totusi, pozitia geografica, inaltimea, orientarea si configuratia reliefului imprima climei unele particularitati locale.

Temperatura – In Parcul National Piatra Craiului repartitia temperaturii anuale a aerului scade in functie de cresterea altitudinii: Rucar (>7ºC), Zarnesti (5-7ºC), Podu Dambovitei (5-7ºC), Fundata (4-5ºC), Curmatura (4-5ºC), Piatra Mica (2-4ºC), Vf. Piscul Baciului (0-2ºC). Numarul mediu anual al zilelor de vara cu temperatura maxima ³25ºC, scade in urmatoarea ordine: Rucar 40-20, Zarnesti 40-20, Fundata 20-0, Piscul Baciului 0 . Variatiile valorilor medii ale temperaturii aerului in cursul anului, cu amplitudinea anuala de 18,9ºC (statia Fundata) si 19,4ºC (statia Predeal) imprima teritoriului caracterul unui climat continental.

Precipitatiile – Precipitatiile sunt puternic influentate de directia perpendiculara a masivului fata de vanturile din vest si nord-vest, el actionand, in general,ca un paravan in calea maselor de aer cald. Se observa o crestere a cantitatii de precipitatii corelata cu cresterea altitudinii, pana la inaltimi de 1700-200m. Mai sus de aceste altitudini cantitatea de precipitatii incepe sa scada. Din datele inregistrate la mai multe statii meteorologice din zona, se constata ca precipitatiile au o distributie neuniforma, ele crescand treptat din punct de vedere cantitativ in raport cu altitudinea, variind de la 900-1000 mm in zonele joase la aproape 1300 mm, in partile mai inalte ale teritoriului. In afara volumului de precipitatii lunare si anuale, este important de cunoscut si modul in care acestea se repartizeazain cursul anului, adica frecventa zilelor cu precipitatii (peste 0,1 mm).

Panorama Piatra Craiului

Panorama Piatra Craiului

Numarul acestor zile este de 180-200, cele mai multe zile inregistrandu-se in sezonul de vegetatie, lunile mai-august, in acesta perioada cazand 47-52% din totalul precipitatiilor dintr-un an. Predominarea in cursul anului a precipitatiilor sub forma solida pe masura ce creste altitudinea, atrage dupa sine cresterea grosimii stratului de zapada si a duratei mentinerii lui (140-200 zile). Prima ninsoare se inregistreaza la mijlocul lunii octombrie (12.X) in zonele mai joase, ea devenind din ce in ce mai timpurie in raport cu crosterea altitudinii, astfel ca in partea superioara a pasunii Funduri Prelungi aceasta se produce spre sfarsitul lunii septembrie (27.09).



Leave a comment

Your email address will not be published.

*



*